O, poporul Meu, sunt în mijlocul tău cuvânt de naştere, tată, şi îţi desluşesc taina naşterii Mele, lucrare din credinţă înfăptuită pe pământ, şi îţi spun să ştii că Eu, Domnul, n-aş putea coborî acum cuvânt la tine şi pentru mulţi de pe pământ dacă n-aş avea în mijlocul tău pe fiii credinţei, pe cei ce Mă dau ţie cuvânt, pe cei ce Mă cunosc prin coborârea Mea, pe cei ce au credinţă, tată, căci prin cel fără de credinţă pusă de Mine în om nu pot să împlinesc nimic, şi iată, împlinesc prin ei coborârea cuvântului Meu cel de azi în mijlocul tău ca să să fii tu hrănit de Dumnezeu din rodul credinţei lor în venirea Mea cuvânt pe pământ după două mii de ani de la naşterea Mea din Fecioară, naştere care a fost atunci împlinirea proorociei lui Isaia, care zice: «Iată, Fecioara va avea în pântece şi va naşte Fiu, şi numele Lui va fi Emanuel, care se tâlcuieşte: Cu noi este Dumnezeu!». Amin.
O, fiilor, o, fiilor, o, fiilor, învăţaţi, tată, să cântaţi pentru credinţa voastră în venirea cuvântului Meu la voi, şi cântaţi, măi fiilor, cântarea numelui Meu: „Cu noi este Dumnezeu“, şi cântaţi cu tot adevărul, ca să mărturisiţi prin aceasta credinţa voastră în cuvântul Meu, care vine la voi pe calea credinţei, căci credinţă se cheamă calea pe care Eu vin la voi cuvânt. Nu mai pot să aştept acum mii de ani pentru ca să găsesc credinţă în cuvântul Meu din vreme proorocit, ci dau să rostesc cuvânt şi să-l împlinesc apoi, că e vremea să Mă împlinesc iarăşi cu venirea Mea, despre care este scris în Scripturile lui Ioan, care a văzut şi a crezut şi a scris: «Am văzut cerul deschis şi un cal alb, şi Cel ce şedea pe el Se numeşte Credincios şi Adevărat şi are nume scris, pe care nimeni nu-l înţelege, şi numele Lui Se cheamă Cuvântul lui Dumnezeu şi oştile din cer vin după El», iar Eu îţi spun acestea pentru ca să te învăţ cum să crezi cuvântul venirii Mele la tine prin cei credincioşi, poporul Meu, prin cei ce nu se îndoiesc de puterea Mea, care împlineşte ca în toată vremea Scripturile şi duhul proorociei, şi iată, sunt în mijlocul tău şi lucrez ca acum două mii de ani, când rosteam din Scripturi proorocii şi le desluşeam pe ele ucenicilor Mei, căci dacă aş lucra altfel astăzi, n-ai avea păcat pentru îndoială dacă ai da să te îndoieşti întru lucrarea şi calea venirii Mele la tine cuvânt de naştere a ta din cer, poporul Meu. Duhul cel în om pus de Mine pentru aşa credinţă, acela se face cale a Mea la tine azi cuvânt ca să te hrănesc cu el şi ca să te leg de Mine cu legături tari, cu cuvânt rostit de gura Mea peste tine şi care poartă în el puterea Mea, fiule, căci Eu sunt Cel cu duh dătător de viaţă prin cuvântul Meu de peste tine.
O, M-a durut mereu şi Mă doare mereu de la cei necredincioşi şi îndoielnici, care n-au avut minte din cer în ei ca să poată înţelege ei lucrarea Mea de cuvânt în mijlocul tău, şi Mă doare de la ei, de la cei ce aleg ce să creadă şi ce să nu creadă, şi le amintesc lor de Scriptura care zice de trufia celor necredincioşi şi care spune: «O, nu vorbiţi născocit şi nesăbuit, şi graiuri trufaşe să nu iasă din gura voastră, căci Domnul este Dumnezeul cunoştinţei şi ştie toate, şi de El toate lucrurile se cântăresc, iar când îndreptările Lui vin pe pământ, cei ce locuiesc lumea învaţă şi vor învăţa ce este dreptatea», şi iarăşi scris este că: «Dacă de cel fără de lege ne este milă el nu va învăţa ce este dreptatea, şi în pământul celor sfinţi el face strâmbătate şi nu vede nicicum înălţimea Domnului».
E praznic de naştere, şi toate se nasc prin credinţă şi sunt pe pământ apoi toate cele proocite să vină şi să fie, iar Eu te am unealtă a Mea pentru vremea lucrărilor Mele pe pământ şi pentru învierea multora pentru credinţă şi pentru mărturisire, o, poporul Meu, şi vreau, tată, să te deprind cu înţelepciunea cea de sus a credinţei împlinirii a toate câte sunt scrise să fie, dar Eu iarăşi îţi amintesc că înţelepciunea cea de sus în tine este odihna Mea în tine şi calea Mea spre oameni, căci oamenii sunt fără de cunoştinţă din cer şi nu ştiu taina naşterii cea de sus, şi Mă doare de la cei necredincioşi, căci vor fi luate de apă locaşurile necredincioşilor, aşa precum este scris. Tu însă ai pe Domnul. Nădăjduieşte în lucrările Lui, popor hrănit şi tot hrănit din cer, că Mă fac masă de cuvânt, praznic şi sărbătoare în mijlocul tău. Mereu, mereu te-aş îndemna, ca Unul Care te-am îndemnat să veghezi, tată, iar Eu împlinesc peste tine veghea ţinându-te veghetor, căci Eu am zis: «Privegheaţi şi iar privegheaţi, că în ceasul în care nu gândiţi vine Domnul cu întrebarea Sa!». Amin.
Rămâi cuprins în taina credinţei, poporul Meu. Ea este legătura dintre Mine şi tine, tată. Ea este cea care poate pentru Mine şi pentru tine şi pentru mulţi apoi pentru lucrările Mele peste oameni. Rămâi în duhul naşterii de sus, rămâi credincios Domnului Dumnezeului tău şi cântă tu în ziua aceasta colindele naşterii, fiule, căci Eu şi îngerii Mei am stat cu tine acum în duh de naştere, în cuvânt născător de credinţă pentru inima ta, ca să Mă poarte ea pe Mine în ea şi să ştie ea bine taina inimii îndumnezeite, inimă ca a Mea, inima Mea în inima ta, inima Mea cu tine trup şi cuvânt, poporul Meu, fiu de Dumnezeu pe pământ! Amin.
O, e mare înţelepciunea Mea pentru înţelepciunea cea mică a omului, dar cei ce ştiu să creadă în Mine se fac fiii ei, şi apoi părtaşi ai ei se fac ei pe pământ, poporul Meu. Amin, amin, amin.