Și acum vestesc peste cetatea cuvântului Meu zi de hram în duminica cea de după aceasta, și voi poposi cu oștirile cerești aici cu sărbătoarea cea de treizeci și patru de ani a începutului cetății cuvântului Meu pe vatra ta, popor român, și Mă voi așeza la masă cu cei din cetate, și lângă ei cu cei ce au rămas cu Mine și cu ei după legea cetății, o, că n-au voit toți cei care au crezut în venirea Mea prin trâmbița Mea și s-au alăturat atunci și mai apoi, o, n-au crezut aceștia și în venirea lor la Mine și s-au abătut apoi spre voile lor dacă nu au ales pentru ei voia Mea ca să am acum popor mai mare la greul crucii Mele de azi, dar puterea Mea împarte întărire peste cei puținei cu care-Mi port peste pământ cuvântul și toată truda cea pentru purtarea crucii Mele cu cei mici și puțini, față de cei de la început mai mari și mai mulți, dar iată, n-am avut sprijin și de la ei pe mai departe, căci legea cetății Mele li s-a părut grea și multă pentru ei și au rămas ei mici și tot mai mici cu împlinirea pe care o așteptam treaptă cu treaptă și de la ei.
Așadar, gătim serbare și vin cei din cer în cetate și vom depăna amintiri și ne vom mângâia cu Tatăl și vom fi mângâietori, și această lucrare a mângâierii să se întărească din zi în zi mai mult la masa Mea de serbare cu voi, cei ce-Mi sunteți fii și fiice ale cetății Mele, căci mângâiere împart Eu, Domnul, prin venirea Mea cuvânt pe pământ, iar voi să nu fiți mai puțin, o, fiilor, căci orice ucenic desăvârșit trebuie să fie ca Învățătorul său, precum este scris, și de aceea așa fii să am Eu în zilele acestea ale venirii Mele cu oștirile cerești la voi, și vor culege cei din cer mângâieri de la voi, și voi de la ei, căci duhul mângâierii este lucrarea Mea cu voi și lucrarea voastră cu Mine în vremea aceasta de venire a Mea cuvânt peste pământ pentru înnoirea a toate câte vor rămâne și vor fi apoi, o, fiilor. Amin, amin, amin.