Cuvântul lui Dumnezeu la sărbătoarea sfinţilor apostoli Petru şi Pavel Mesaj către ţară şi către preşedintele Traian Băsescu
Mesaj către ţară şi către preşedintele Traian Băsescu&remaining=yes" wmode="transparent" quality="high">
Sunt Împăratul slavei şi intru cuvânt în cartea Mea cea de azi.
Deschideţi, voi, cei din porţi, deschideţi ca să intre Împăratul slavei la masă de cuvânt cu voi! Vă am aşezaţi de planul Meu ceresc înaintea Mea ca să-Mi ascultaţi glasul cuvântului Meu şi să-l aşezaţi în cartea sa. Eu sunt Domnul Cel tare şi puternic, Domnul Cel tare în război. Amin.
Eu sunt, fiilor veghetori, şi scriu acum în cartea Mea cu voi, scriu şi Eu cele ce se petrec acum pe pământul român ca să fie ele scrise în cartea Mea spre binecuvântarea celor ce slujesc adevărului şi spre certarea celor ce slujesc minciunii ca să fie ei ruşinaţi de înseşi faptele lor.
În zilele acestea s-au ridicat iarăşi cei răzvrătiţi în neamul român şi au semănat iarăşi mulţi dintre ei ocară şi apoi alungarea iarăşi de la cârma acestui neam a celui binecuvântat de Dumnezeu ca să dea faţă curată patriei române înaintea popoarelor şi să şteargă de pe faţa ei ocara cea lucrată de fiii cei răzvrătiţi, care n-au avut şi n-au în ei iubirea adevărului, căci sunt trufaşi sub vina faptelor lor, faptele fărădelegii, dar iată, efa a ieşit deasupra, şi în ea se află fărădelegile lor, iar cu ea un sul de hârtie lung şi lat, în care s-a scris răsplata fărădelegilor lor, căci orice fur va fi nimicit, şi oricine a jurat şi jură strâmb va fi zdrobit, precum este scris, şi va intra acest sul de hârtie în casa furului şi a celui ce jură strâmb în numele adevărului şi va sta acolo în casă până va nimici pe rând zidirea ei, aşa cum este scris în Scripturi despre efa fărădelegii şi despre lucrarea ei.
Eu, Domnul, am în mâna Mea soarta neamului român, căci stau de mai bine de cincizeci de ani cu cuvântul gurii Mele coborând şi grăind pe vatra acestui neam, şi am avut şi am vase alese, care-Mi scriu cuvântul în cartea Mea cea de azi, cuvântul lui Dumnezeu peste pământ, căci a venit această vreme ca să se audă glasul lui Dumnezeu chiar şi de cei din morminte, precum este scris în cartea Mea cu ucenicii Mei cei de acum două mii de ani, şi vine cu paşi repezi învierea celor ce Mă aşteaptă să vin cu ea pentru ei, şi vine biruinţa Mielului lui Dumnezeu şi a celor ce-L iubesc crezând în El şi urmând adevărul, şi trâmbiţele sună pentru venirea Lui. Amin.
Acum, fiilor din porţi, să stăm iarăşi şi să aşezăm în cartea cuvântului Meu masa Mea de cuvânt cu voi ca să fim învăţători în zi de sărbătoare, Eu şi apostolii Mei cei de sus, cu care şi azi călătoresc ca şi cu toţi sfinţii Mei între cer şi pământ, între cele ce se văd şi cele ce nu se văd. Ne întoarcem în carte, fiilor, şi lăsăm poveţe cereşti pentru călăuzirea voastră, iar sfinţii Mei ucenici vă spun acum aşa:
— Fiţi slujitori lui Hristos precum noi am fost şi suntem, iar faptele fărădelegii nici să se pomenească la voi, o, fii ai cuvântului lui Hristos, că iată, aceste fapte aduc dureri, şi deznădejde aduc apoi peste cei ce le săvârşesc pe ele.
A grăit Domnul în ziua aceasta cârmaciului neamului român, şi va grăi El apoi peste toţi fiii români, căci Domnul este bun, iar voi sunteţi împărţitori de Dumnezeu. Trimiteţi acum cartea aceasta acolo unde ea merge şi vom sta la masă sfântă apoi şi vom pune pe ea din cer şi va lucra cuvântul lui Dumnezeu şi al slujitorilor Lui cereşti, căci puterile cereşti nu stau, ci lucrează mereu cât Domnul lucrează, şi va fi puterea lui Dumnezeu peste toate câte oamenii fac, bune sau rele, şi va lua fiecare după cum este fapta sa. Amin.
— O, ucenici iubiţi, e cerul pe pământ cu Mine şi cu voi şi grăieşte cuvântul Meu spre naşterea de sus a omului şi vom face trezire neamului român. Îl vom striga pe el iarăşi la veghe şi vom lucra tainic pentru deşteptarea lui, căci aşa este strigarea cea pentru el: „Deşteaptă-te, române”, şi îl vom deştepta pe el, căci Duhul Sfânt suflă peste tot şi lucrează de la Dumnezeu acolo unde este de suflat şi de lucrat. Amin.
Sunt Împăratul slavei şi stau în mijlocul vostru ca în ziua cinei Mele cu voi acum două mii de ani şi vă sărbătoresc bisericeşte între fiii bisericii Mele de nou Ierusalim pe pământ acum pe vatra neamului român. O, aţi fost şi voi duşmăniţi de mulţi pe pământ pentru numele Meu. Şi ei sunt duşmăniţi şi grăiţi de rău de cei ce nu-L iubesc pe Dumnezeu. Eu însă fac cu ei biruinţă mare peste pământ în zilele acestea, căci se apropie ziua slavei Mele, ziua Împăratului slavei, cerul cel nou şi pământul cel nou, pe care le voi da celor ce iubesc ca Dumnezeu, şi le voi da lor un nume nou, numele Meu cel de azi: Cuvântul lui Dumnezeu peste pământ, şi vor fi ei fiii Împăratului slavei. Amin, amin, amin.
Grăiesc acum cu tine, popor al cuvântului Meu! Să stăm la veghe sfântă pentru neamul român, că pentru lucrul cel cu Domnul te-am ales. Priveşte-i pe fiii minciunii şi vezi purtarea lor, măi poporul Meu. Avem de strigat la Tatăl pentru învierea neamului român, pentru care port durere mare, şi hai s-o împărţim pentru purtarea ei! Am grăit dulce acestui neam şi l-am povăţuit mereu cu glas dulce, dar el n-a vegheat, şi iată acum mustrare peste el, şi ar fi să se înţelepţească din ea, căci greul a venit şi s-a făcut mare. Ne facem strigare peste el, şi la Tatăl strigare pentru el, şi viaţă sfântă să aduci tu Tatălui, o, poporul Meu cel mic, căci tu Îmi eşti sprijin acum pentru împlinirea Scripturilor celor de apoi şi lucrez cu tine ca la sfârşit, şi tainic lucrăm.
Dar cum să lucreze peste tine mustrarea? A răbda mustrarea înseamnă a ţi-o însuşi şi a lucra apoi după povaţa ei, după cuvântul ei cel veghetor înainte şi cel trezitor. Ea are şi altă lucrare peste cei ce nu iubesc povaţa. Ea poate să vină cu suferinţă acolo unde nu poate lucra cuvântul cel mustrător şi veghetor prin el.
O, însuşiţi-vă cu mare dragoste bunul cel prin mustrare, fiilor, ca nu cumva, neprimindu-l pe el cu iubirea şi cu veghea lui, să cădeţi de la Dumnezeu şi să alegeţi mintea voastră şi voia voastră, care vă cad de sub lucrarea cea plină de veghe a mustrării, căci mustrarea trebuie să-l înţelepţească pe om, primită fiind ea cu iubire, cu aşteptare şi cu supunere pentru lucrarea ei.
O, fiilor, voia cea liberă şi multă a omului nu-l mai ţine legat de Dumnezeu pe om. Iată câtă primejdie pentru despărţire de Dumnezeu îl pândeşte pe cel ce se foloseşte de voia sa! Cel ce voieşte prea mult să stea liber pentru voia sa, acela nu mai este legat de Dumnezeu în toată clipa, iar dragostea de Dumnezeu îi slăbeşte mult şi tot mai mult, şi se învaţă omul fără mângâierea ei. O, fiilor, dragostea de Dumnezeu din om face minuni văzute şi mângâioase de suflet şi întăritoare de duh între fraţi şi slujire măreaţă între ei înaintea Domnului. Dragostea aceasta îl ţine treaz pe cel ce iubeşte pe Dumnezeu cu inima lui şi nu-l mai ia somnul pe unul ca acela, şi nici foamea nu-l mai ajunge pe el, şi nici necinstea nu-l mai paşte pe el ca să-i trebuiască apoi să-şi caute cinstea sau dreptatea.
— Cei trimişi, Doamne, sunt cei ce biruiesc pentru Tine între oameni prin trimiterea Ta, şi rămâne cunoscută apoi lucrarea lor mai mult decât orice lucrare omenească. Semne mari şi minuni măreţe am pus pe pământ în numele Tău să mărturisească ele între fiii oamenilor. Grăirea Ta cu noi, şi a noastră cu Tine să le fie povaţă fiilor cuvântului Tău de azi, care-Ţi trimit din mijlocul lor cuvântul peste pământ, şi să lucreze ei apoi împlinirea lui prin rugăciune curată cerută de la Dumnezeu, aşa cum toate prin rugăciune se cer, şi aceasta noi de la Tine am învăţat, că Te vedeam cerând de la Tatăl, şi apoi cuvântând şi împlinind, ca să-L adevereşti pe Dumnezeu-Cuvântul pe pământ cu oamenii în vremea aceea, o, Doamne.
Iubiţi lucrarea mustrării prin cuvânt, o, fiilor! Şi de ce să faceţi aşa? Pentru că sunteţi fiii lui Dumnezeu, iar fiii Lui au nevoie de creştere, de şcoală, fiilor. La şcoală puţini de tot iau nota cea mai mare, şi sunt ei ca învăţătorul lor din pricina notei mari, căci se jertfesc aceia mult ca şi învăţătorul lor. Dar sunt mulţi care nu învaţă mult şi nu au note mari, şi aceia au în ajutorul lor lucrarea mustrării cea pentru învăţătură, numai să şi-o însuşească ei, şi prin aceasta să arate că ei iubesc pe învăţătorul lor şi cununa cea pentru mustrare, că mult trudeşte învăţătorul până ce îi vede crescuţi pe ucenici şi lucrând ca şi el apoi.
Ne-a pregătit Domnul cu multă răbdare şi cu mare binecuvântare ne-a însemnat, şi apoi ne-a spus: «Mergeţi în toată lumea şi spuneţi că a venit împărăţia lui Dumnezeu şi mântuiţi-i pe oameni aşa cum Eu v-am mântuit pe voi, dar lucraţi în numele Meu ceea ce veţi lucra!». Atunci noi am văzut apoi că Domnul lucra pentru întărirea credinţei noastre şi a celor ce vedeau semne şi minuni lucrătoare, în numele Domnului lucrate de noi, şi n-am mai stat, ci ne-am ales Celui ce ne-a ales ca să-I aducem rod. Atunci am înţeles noi ce înseamnă fericirea, căci Domnul era fericit de la noi pentru rodul cel adus Lui şi ne dădea nouă să învăţăm fericirea.
Luaţi şi rumegaţi ceea ce noi v-am dat vouă în ziua noastră de serbare între sfinţi şi între voi, o, fii ucenici, iar Dummezeu-Cuvântul să poată prin voi lucrarea Sa cea de azi până la toată împlinirea ei, aşa cum este ea scrisă în Scripturi. Amin.
— Eu, Domnul, Mă bucur pentru voi, ucenici învăţători din cer peste cei de pe pământ ucenici ai Mei acum, la sfârşit de timp, când Eu vin la ei ca să aşez cu ei împlinirea Scripturilor cele de apoi peste pământ. Am stat cu sărbătoare de cuvânt în mijlocul bisericii Mele de nou Ierusalim, pe care Eu Însumi am aşezat-o pe piatră, iar piatra sunt Eu, Domnul Iisus Hristos, Învăţătorul ucenicilor Mei. Amin.
Pace ţie, poporul Meu cel de azi! Să iubeşti, fiule, lucrarea ta cu Dumnezeu. Viaţa ta să fie nedespărţită de viaţa Mea cu tine. Să nu fii liber de Dumnezeu pentru viaţa ta. Să nu-ţi faci viaţa ta, căci viaţa ta este Dumnezeu, fiule. Cel liber de Dumnezeu îşi face voia lui, dar tu să nu poţi să faci aşa, să nu poţi să te desparţi de Mine pentru viaţa ta. Mereu să fii legat cu Mine, mereu să te găsesc aşa, mereu să stai aşa, căci adevărata libertate a ta Eu sunt.
Să stai în Mine, fiule poporul Meu, căci omul care se desparte de Mine pentru viaţa lui măcar când şi când, acela nu este desăvârşit în iubire şi în Dumnezeu, ci este împărţit între Mine şi el. Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, iar tu să-Mi arăţi mereu aceasta, căci Eu te privesc mereu şi-ţi măsor mereu dragostea, şi prin ea pot Eu tot ceea ce va rămâne între pământ şi cer. Şi chiar dacă mintea ta nu va pătrunde puterea cuvântului Meu, tu să fii credincios, căci Domnul poate, fiule, şi vei putea şi tu prin credinţa ta în Dumnezeu, o, poporul Meu. Amin, amin, amin.