O, e zi de iubire şi de dor, iar Eu, Domnul, binecuvintez cu dor încă de pe acum ziua de serbare a îngerilor Mei, când dorul după izvorul Meu îi va strânge pe cei ce aşteaptă această zi să vină, şi când Eu îi voi îmbrăţişa în cuvânt şi voi sta cu ei la masă, că masă de praznic sfânt am făcut Eu din pământul grădinilor Mele cu tine, popor de la izvor. O, pregăteşte-ţi iubirea şi puterea ei ca să-Mi găteşti masă de prăznuire, tată, şi să te găteşti tu frumos cu podoabele Duhului Sfânt şi să stăm întru întâmpinarea celor plini de dor, şi apoi să stăm cu ei la masă, iar Eu le fac chemare încă de pe acum lor, şi le fac chemare şi la cei ce aşteaptă învierea şi vor sta cu noi la masă plini de dor şi ei, iar între sfinţii Mei, voi avea grăirea trâmbiţei Mele Verginica şi a păstorului Daniel, prin care Mi-am păstorit multă vreme poporul cel de azi, şi pe care l-am petrecut noi acum un an spre ceata sfinţilor rugători, ceas în care neamul român era în grea cumpănă şi avea nevoie de ajutor din cer şi de pe pământ, din mâna Mea ajutor, şi când i-am mai adăugat un mare rugător între sfinţi la vremea potrivită cu încercarea lui.
O, poporule tată, e mare de tot lucrarea Mea cu tine şi e mare lucrul care-l lucrez cu tine, şi din rămurea în rămurea am coborât ca să-ţi grăiesc şi ca să nu te părăsesc şi ca să te hrănesc din cer, tată, pe mai departe, iar cei de pe pământ nu ştiu să audă şi să vadă naşterea cuvântului Meu în mijlocul tău, şi se petrece ca şi pe vremea când Eu am venit pe pământ născut din mamă Fecioară acum două mii de ani şi n-au ştiut taina lui Dumnezeu decât puţini în vremea aceea, iar dacă au mai şi aflat-o, nu ştiau cum s-o stingă mai bine, cum s-o şteargă de pe pământ, dar nu se poate omul să umble la tainele lui Dumnezeu şi să le strice, ci poate doar să-şi vatăme viaţa gândind că el poate. O, câţi n-au dat să stingă de pe pământ şi lucrarea Mea cu tine, dar toţi s-au vătămat şi se vor vătăma, chiar dacă ei nu ştiu să socotească aşa, căci cine se iubeşte pe sine şi arată aşa prin faptele lui, acela n-are de unde să aibă cunoştinţă de Dumnezeu şi de tainele lui Dumnezeu aşa cum se cuvine, că nici nu caută aceasta unul ca acela, ci ale sale dintru ale sale îşi ia, şi tot aşa şi pricepe, iar învierea lui stă tot mai departe de el, fiindcă mare taină este învierea omului acum, şi în veacul ce va să fie, veacul celor înviaţi şi al celor ce înviază unul după altul prin puterea Mea, prin iubirea Mea pentru omul care vine pe lume pentru înviere, numai să ştie el să înveţe de la Dumnezeu şi nu de la el şi nu de la om taina învierii, taina lui Dumnezeu cu omul pe pământ, după ce Eu, Domnul, Eu şi cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt, Eu şi cu sfinţii Mei, noi le facem pe toate în locul celor vechi, care trec trosnind, precum este scris să se împlinească aşa. Amin.
O, e vreme de duh de rugăciune, poporul Meu. Vreau, tată, să se ridice rugăciune pentru biruinţa slavei Mele pe pământul român acum, la sfârşit de timp, după cum sunt proorociile cele scrise pentru el, şi vreau, fiule, ca toţi cei adunaţi să se facă un duh şi o rugăciune toţi înaintea Mea lângă tine în ziua aceea, când sfinţii şi îngerii şi toţi cei înviaţi şi în drum spre înviere vor fi aici şi vor sta alături cu rugăciunea care va striga la Mine pentru împlinirile Mele acum, pentru biruinţa Mea peste întunericul omului, căci sunt Mieluţul Tatălui, şi este scris să fiu biruitor. Amin.
Mi-am pregătit acum cuvântul tot pentru ziua aceasta şi las din el jumătate spre sfârşitul zilei, că am neputinţă în porţi şi Mă las cu milă, ca să pot să-Mi aşez cuvântul tot.
O, trebuie multă şi mare credinţă pusă în lucru pentru lucrarea Mea cea tainică în mijlocul acestui neam, căci e de curăţat din el duhul şi trupul trufiei, că acest duh se zbate din răsputeri să nu piardă câştigul său. Eu însă am de câştigat suflete pentru înviere şi pentru ca să am fii moştenitori slavei care vine, cerul cel nou şi pământul cel nou, taină mare şi mult lucrătoare acum, şi pe care trudă au părăsit-o cei ce n-au ştiut să creadă şi să nădăjduiască prin răbdare în cuvântul Meu rostit din gura Mea pentru împlinirea lui. Eu, Domnul, Eu, şi nu altcineva, Eu sunt Cel ce conduc acest ospăţ, aşa cum şi la Sfânta Liturghie lucrez, aşa cum am lucrat şi la masa cinei cea de taină cu ucenicii Mei, şi nu trebuie să se iasă afară de la această masă mai înainte de binecuvântarea de sfârşit, căci Iuda după ce a primit cina, a ieşit afară de la masă mai înainte de ridicarea mesei, şi aşa pildă rea sunt toţi cei care ies afară de la masa Mea de cuvânt, şi iată, n-a crezut poporul Meu când Eu spuneam că cine pleacă din popor, iese afară ca Iuda şi se face vânzător prin ieşirea lui de la masa Mea.
O, e nevoie de ucenici, dar şi de biruinţă, căci odată cu încercarea vine şi puterea de biruinţă, numai să aibă Domnul fii credincioşi cu putere, căci puterea de biruinţă stă în mâna Mea, nu în mâna omului duşman, şi vreau să pot prin fii credincioşi, că vreau să Mă slăvesc cu putere de cuvânt peste neamul român, că el trebuie să se trezească şi să audă glasul Meu şi să creadă şi să împlinească el slava Mea cu el, după cum sfinţii au proorocit că va fi. Amin.
O, aş face minuni cu tine, poporul Meu, dar dacă aş face aşa v-ar prigoni mai-marii de peste oameni, ca şi pe Mine, că iată-i cum se zbat pentru bucăţica lor, pentru lăcomia lor de bani şi de slavă şi de plăceri, care apun odată cu ei şi stau apoi cu ei la judecată înaintea Mea, când se vor vedea neputincioşi şi îşi vor vedea prostia şi deşertăciunea vieţii lor pe pământ, căci precum a căzut Lucifer prin păcatul trufiei, aşa cad cei trufaşi şi pierd lupta spre sfârşitul ei, căci Lucifer a tot dat de-atunci să-i cadă pe oameni, să-i cadă de la Dumnezeu, iar plata lui este pierderea luptei şi dispreţul tuturor. O, ce va face, oare, cel ce a fost fiu al poporului Meu, şi din fiu s-a făcut lucifer ca să tragă fii de pe calea Mea, lucrând cu mânie şi cu prostie lucrarea lui Lucifer? O, n-au voit toţi care au fost, n-au voit toţi să fie una cu toţi ai Mei cu care Mă port, n-au voit să fie una aşa cum Eu sunt una cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt! O, ce să le fac dacă n-au voit? Au venit, au intrat, au stat şi au mâncat şi s-au dat mari, şi au ieşit mai înainte de la masa de praznic, şi nu vor fi fericiţi cei ce au făcut aşa dacă duhul cel mare al pocăinţei nu-i va birui pe ei mai înainte să nu mai poată ei nimic pentru învierea lor, pentru punerea lor la loc, prin duhul umilinţei lucrător în ei cu putere.
O, fiilor, ne întoarcem în carte ca să sfârşim tot cuvântul Meu din ziua aceasta, iar ucenicul Meu Dimitrie va sta lângă Mine în cuvânt, dar acum el spune aşa:
— Eu sunt ucenicul Tău, iar Tu eşti Dumnezeul meu, o, Doamne, şi fericit a fost duhul meu când mărturisitorul meu şi al Tău Te-a numit pe Tine Dumnezeul meu şi, plecând la luptă asupra vrăjmaşului creştinilor, a zis: Dumnezeul lui Dimitrie, ajută-mă în luptă!
Şi voi grăi de lângă Tine poporului Tău în ziua mea de serbare între sfinţi, căci Tu, Iisuse, eşti Domnul Dumnezeul meu. Amin.
— Ne întoarcem în carte şi vom grăi în mijlocul poporului Meu, o, ucenicul Meu mărturisitor! Râvnă de ucenic înflăcărat doresc să aibă toţi fiii poporului Meu, că e vremea să ştie fiii oamenilor că Eu sunt Dumnezeul lor şi sunt cu ei şi sunt. Pace ţie, şi iarăşi cu pace vom grăi în ziua ta de serbare între sfinţi! Amin.
Partea a doua
Să legăm firul cuvântului Meu şi să aşezăm în carte tot cuvântul sărbătorii de azi, căci găsesc veghe în porţi pentru intrarea Mea. Cobor cu mult dor când vin să cuvintez, şi vin pe calea cuvântului şi nu se poate nimeni ascunde de Mine când cuvintez, şi toată firea tresare când glasul Meu grăieşte şi se aude, iar în cer, sus, oştirile cereşti şi îngereşti văd file de Scriptură împlinindu-se pe pământ, aşa cum au fost scrise să se împlinească în zilele cele de apoi, şi se hrăneşte oştirea Mea cu slava Mea şi a ei, slava cea nevăzută de pe pământ, de cei pământeşti, dar descoperită de la Duhul Sfânt celor ce-şi suie privirea la Dumnezeu ca să fie ei cu Domnul pe pământ şi nu cu lumea aceasta, care nu are nimic din Dumnezeu în ea, precum Dumnezeu din ea nu are.
Îi voi spune omului cum se împlinesc Scripturile în vremea aceasta şi vor înţelege cei înţelepţi, iar cei ce iubesc fărădelegea nu vor pricepe cele scrise în cartea Mea cea de ieri, şi în cea de azi, în care, iată, intru şi Mă aşez în ea cu tot cuvântul Meu cel de azi pentru om, şi pe care-l soarbe cu nesaţ oastea cerească, cerul de sfinţi şi de îngeri, oştirea Mea, cu care mereu vin şi biruiesc pe pământ pentru omul care stă de partea Mea în lupta Mea cu vrăjmaşii cerului, cu vrăjmaşii lui Dumnezeu. Amin.
— O, Împărate, Doamne al oştirilor de sfinţi şi de îngeri, slavă atotputerniciei Tale miloase în cer şi pe pământ, că mereu ai aşteptat să se întoarcă la Tine omul şi să ştergi din dreptul lui pedeapsa care şi-o strânge pentru viaţa lui cea de veci! La începutul cuvântului meu acum, rostesc rugăciune Ţie, să cobori aşa cum ai coborât în mine iubire şi zel sfânt pentru mărturisirea Ta, Doamne, şi peste mulţi să cobori aşa în zilele acestea, ca să se înmulţească numărul mărturisitorilor Tăi, o, Doamne, că fără duhul mărturisirii între oamenii care nu văd nimic, nu poţi să deschizi ochii lor. O, nu aştepta să poată omul, să vadă omul, că e mare întunericul pe pământ, căci omul care slujeşte minciunii are multe unelte nimicitoare de duhul din om, are fereastră largă în faţa tuturor şi se arată la toţi şi le ţine mintea şi ochii mari la el, că e împărat mare pe pământ omul minciunii şi are rădăcini adânci de tot încă de pe vremea lui Cain din om în om. Noi, sfinţii Tăi, ne aplecăm cu rugăciune înaintea Ta, că fără rugăciune cu strigare din cer şi de pe pământ deodată nu se mai teme satana, ci se obrăzniceşte şi mai mult înaintea Ta.
Grăiesc poporului Tău, Doamne, şi pentru care Te rog dintre sfinţi să-i dai lui ocrotire mare şi s-o vadă el şi să Te slăvească el pe pământ ca să-Ţi ajungă, Doamne, că nu mai este în oameni dragoste pentru Tine ca să-Ţi placă ea, ci este ea numai aici, la poporul Tău, în care Tu Îţi găseşti plăcerea, iar noi vedem aceasta şi ni se alină duhul pentru mila de Tine, o, Doamne atât de părăsit pe pământ, căci oamenii iubesc pe satana pe pământ şi în zadar Îţi spun ei Ţie Tată.
O, nu te teme că eşti micuţă, oaste de ucenici micuţi şi credincioşi! O, nu te teme tu! Eu am fost singur, singurel în mijlocul slujitorilor întunericului, singur de partea Domnului, şi am ieşit biruitor pentru Domnul peste ei şi sunt cu Domnul şi cu oştirea cerească cu tot ajutorul pentru cei ce sunt ai Domnului pe pământ mărturisitori. Postul şi rugăciunea cea fierbinte lângă post, aşa cum Domnul v-a rânduit vouă viaţa cu El, acestea au putere pentru Domnul acum pe pământ în lupta cu întunericul vremii, căci una este să vrea omul să facă acestea, şi alta este să-i spună lui Fiul lui Dumnezeu, aşa cum v-a spus vouă ce să lucraţi şi cu ce să vă hrăniţi pentru vremea aceasta.
Îmbărbătare vă dau! Oastea sfinţilor se poartă cu voi între pământ şi cer cu mare stăruinţă pentru biruinţa Domnului acum, când El vine şi aşează cu cuvântul Său împliniri de Scripturi pe pământ prin voi, şi nu mai e nici un om deştept între oameni ca să vadă şi să vă vadă pe voi şi să mărturisească împlinirea proorociilor venirii Domnului în ţara Lui cea de la sfârşit de timp, şi pe care au văzut-o sfinţii şi au vestit-o aşa, ba şi celor fără de viaţă sfântă le-a descoperit Dumnezeu taina pământului român la sfârşit de timp. O, fiţi mari cu credinţa şi cu iubirea şi cu împlinirea iubirii! Iar Tu, Fiule al Tatălui, Domnul meu şi Dumnezeul meu, împlineşte prin ei toată plata credinţei noastre, căci noi am nădăjduit prin credinţă, şi dă-ne, Doamne, plinătatea bucuriei Tale, căci pentru bucuria Ta noi am mărturisit şi am luptat pe pământ. Amin.
— Acum Eu, Domnul, le spun tuturor că este înviere, că iată-i pe sfinţi mărturisind de lângă Mine din cer lucrarea Mea pe pământ cu oamenii, căci sfinţii Mei au purtat trup pe pământ şi sunt acum în slava Mea şi sunt nestricăcioşi precum Eu sunt, şi haina nestricăciunii au pe ei, după cum este scrisă fila cea din Scripturi despre îmbrăcarea cea întru nestricăciune a trupurilor duhovniceşti în care a locuit şi locuieşte Duhul Sfânt pe veci de veci. Amin.
Se roagă Mie acum dintre sfinţi sfântul care-şi odihneşte trupul pe pământul român şi care-şi are în calendar ziua lui de serbare lângă ziua mucenicului mărturisitor Dimitrie, şi tot aşa şi numele îl are acest sfânt veghetor pentru neamul român în cetatea Bucureştiului, şi-Mi spune el aşa:
Ia rugăciunea mea şi împlineşte-o pe ea, o, Bunule Doamne al rugătorilor cei sfinţi înaintea Ta şi dă-mi şi mie izbăvirea de durere şi ridică-mă în văzduh, că pe pământ e fărădelegea cu paşii ei peste tot şi nu mai e drum curat şi înflorit, ci e numai pământ tare, în care nimic nu mai are viaţă şi faţă! O, dă-le sfinţilor Tăi mângâiere în lacrimi şi ieşi deasupra, o, ieşi biruitor pe pământul român cu lucrarea Ta cea de la sfârşit de timp, cea de nou Ierusalim, aşa cum au proorocit-o sfinţii pe România Ta, ca să crească via Ta apoi pe pământ şi să faci vin nou, Doamne, că a venit această vreme şi mulţi sfinţi au vestit-o că va fi şi că Tu vei fi Păstor, din mijlocul neamului român păstorind cu toiagul cuvântului Tău cel de la sfârşit de timp! O, mi-e tare jale, şi aşa mă rog Ţie, Păstorule milos şi lipsit de oi şi de cioban de oi! Şi acum mă aplec şi-Ţi mulţumesc că mi-ai făcut loc să-mi spun durerea şi să aduc rugăciunea mea înaintea Ta. Amin.
— O, sfinţi ai Mei îndureraţi, din unii în alţii aţi purtat voi faţa Mea şi viaţa Mea în voi pe pământ. Plângem cu durere pentru neamul omenesc cel de la sfârşit de timp, dar Eu am popor pus deoparte din neamul român şi tainic Îmi pregătesc cu el împlinirile cele de pe urmă, şi apoi Mă voi arăta. Grăiesc cuvântul Meu poporului Meu, şi în mijlocul lui vin cu voi, ca să grăiţi şi voi peste pământ. Să se înfricoşeze cei ce aud cum dau Eu de ştire taina Mea cu poporul cuvântului Meu cel de azi pe pământul român! Să fie plini de sfială cerească cei ce aud şi stau faţă în faţă cu Domnul şi cu sfinţii prin cuvântul cel de azi al Meu şi al sfinţilor Mei! Amin.
Tu, poporul Meu de la izvorul Meu de cuvânt, să stai, tată, plin de nădejde în grădinile Mele cu tine şi să fii popor de rugăciune tainică între tine şi Mine, căci toate prin credinţă şi prin rugăciune se înfăptuiesc şi se sfinţesc, precum este scris. Iată, acum ne pregătim de praznic sfânt şi de lucrare sfântă peste cei ce se vor aduna lângă Mine şi lângă tine la izvorul Meu de cuvânt. Fii, tată, cu nădejde, căci Eu sunt cu puterea.
Le văd inimioarele zvâcnind în cei ce se gătesc cu pasul şi cu duhul să vină la izvorul Meu de cuvânt, la masă de praznic cerul şi pământul laolaltă în grădinile Mele cu tine, fiule poporul Meu. O, te învăluiesc în cuvânt de binecuvântare, tată. Ajutorul tău vine de la Mine, căci şi tu stai ajutor al Meu şi-Mi ajuţi venirea. Sărutul Meu îţi pecetluieşte fruntea, copil de la sfârşit de timp, căci începutul Meu cel nou este cu tine şi cu Mine pe pământ.
O, sfinţească-se numele Meu prin tine pe pământ precum în cer, căci tu, poporul Meu, eşti rodul cuvântului Meu cel de azi, eşti via Mea, eşti fructul Meu pe masa Tatălui Meu şi eşti pe pământ împărăţia Mea, iar Eu sunt Împăratul tău, o, poporul Meu, popor cu Împărat din cer peste tine şi peste cetatea ta pe pământ acum! Amin, amin, amin.